Iertarea înseamnă în primul rând eliberare. Când ierți te eliberezi de trecut și mai ales de acele „lanțuri" formate din gânduri care te macină. După cum spunea și Simone Weil „Lucrurile de care suntem înlănțuiți sunt ireale, dar lanțurile care ne leagă de ele sunt foarte reale". Atunci când ierți o faci în primul rând pentru tine și în al doilea rând pentru celălalt.

Iertarea celuilalalt începe cu iertarea de sine. Dacă te poți ierta pe tine însuți, atunci vei putea să-l ierți și pe celălalt. Iertarea intervine ca o soluție pentru orice conflict pentru că un conflict exterior are întotdeauna la bază un conflict interior intens.

Dacă vrei să ierți, trebuie să ieși din statutul de „rănit" și să fii dispus să îți vindeci rănile, indiferent cine le-a cauzat. A ierta înseamnă a înceta să vezi vinovăția în celălalt și a merge mai departe mai înțelept decât înainte.

Trebuie precizat că iertarea nu se confundă cu toleranța sau cu pasivitatea. Dacă ai abilitatea de a ierta pe cineva nu înseamnă că trebuie să-i tolerezi comportamentul la nesfârșit, din contră, iertarea presupune fermitate. Aceasta ține de respectul de sine, iar o persoană care se respectă nu va permite nimănui să-i facă rău la nesfârșit.

A ierta mai presupune a-ți asuma responsabilitatea pentru ceea ce s-a întâmplat, astfel încât să găsești soluția cea mai potrivită pentru a ieși din impas. Imposibilitatea de a ierta poate genera numeroase boli, întrucât orice blocaj energetic duce la boală.

Adela Moldovan - www.Pasiunea.Eu